Fățărnicie...

Lasă-mă ...

Să nu mai simt frigul verii cum îmi zbârcește pielea pe șira spinării, să mă acopăr cu căldura iernii.

Lasă-mă să îți alunec printre degete, îmi doresc să fiu liberă. E atât de frumos să nu-ți mai aud tăcerea asta care mă macină.

Lasă-mă să-mi repar greșelile, să-mi îndulcesc vorbele spuse cu atâta indiferență falsă, să-mi schimb ultima privire rece care ți-am aruncat-o când am trântit ușa în urma mea.

Lasă-mă să fiu eu însumi... să vezi cum sunt defapt.

Te las să-mi atingi obrajii pentru ultima oară, căci atingerea ta îi face să sângereze.
Te las să-mi strângi mâinile pentru ultima oară, căci atingerea ta le îngheață.
Te las să-mi aranjezi părul pentru ultima oară, căci atingerea ta îl despică.
Te las să-mi săruți fruntea pentru ultima oară, căci atingerea ta o înfioară.

Când îmi este dor de tine, te visez. E mai puțin dureros...Deși suntem atât de diferiți , ne potrivim atât de bine.


Iar apoi te rog... lasă-mă să mă afund într-un somn adânc...